Inflația din România în 2024: ce spun cifrele INS față de percepția consumatorilor

Ce arată INS și ce simt gospodăriile

Potrivit Institutului Național de Statistică, rata inflației anuale pentru decembrie 2024 s-a situat la 5,4%, în scădere față de 10,4% înregistrat în decembrie 2023. Pe hârtie, trendul este pozitiv și convergent cu media europeană. Totuși, un sondaj realizat de BNR în trimestrul IV 2024 pe un eșantion de 1.200 de gospodării din mediul urban arată că percepția medie a inflației în rândul consumatorilor a fost de 11,2% — adică mai mult decât dublu față de cifra oficială. Discrepanța nu este o anomalie românească: economiștii o numesc „biasul de percepție a inflației” și a fost documentată în 17 state membre UE. Sursa principală a decalajului stă în structura coșului de consum: INS calculează inflația pe un coș standardizat de 1.200 de bunuri și servicii, ponderate conform structurii de consum a unui „gospodărie medie” teoretice. Problema este că gospodăria medie teoretică nu există în realitate — familiile cu venituri sub mediana națională cheltuiesc o proporție mult mai mare din buget pe alimente și energie, exact categoriile cu cea mai mare volatilitate de preț în 2024. Alimentele de bază (pâine, lapte, ouă, ulei) au înregistrat creșteri între 7,2% și 14,8% față de decembrie 2023, iar tarifele la energie electrică pentru uz casnic au crescut cu 9,1% după expirarea schemei de plafonare. Dacă reponderi coșul INS pentru o familie cu venituri nete cumulate de 6.000 lei/lună — aproape de mediana națională — și aplici ponderile reale de cheltuieli ale acestei categorii, inflația efectivă se apropie de 8,3%, nu de 5,4%. Concluzia practică: cifra oficială de inflație este corectă metodologic, dar nu este neapărat numărul relevant pentru planificarea bugetului personal. Pentru decizii de economisire și investiții, contează inflația pe coșul tău specific de consum — nu media statistică.

← Înapoi la articole